Gestionarea diabetului include testarea nivelului de zahăr din sânge și testarea corpilor cetonici în urină atunci când este necesar.

Majoritatea produselor alimentare conțin carbohidrați complecși care sunt descompuși pentru a furniza energie celulelor din corpul nostru. Alimentele care conțin carbohidrați odată ingerate sunt descompuse în sistemul gastrointestinal în zaharuri mai simple, cum ar fi glucoza. În intestinul subțire, moleculele de glucoză sunt absorbite în fluxul sanguin și transportate către celulele din corp și către ficat. Insulina este produsă de celulele beta din pancreas ca răspuns la nivelurile crescute de glucoză din sânge. În faza postprandială, insulina facilitează transportul glucozei din fluxul sanguin în celule. În plus, insulina permite ficatului să inhibe gluconeogeneza și facilitează stocarea glucozei sub formă de glicogen și grăsimi, care servesc ca depozite de energie pe termen scurt și, respectiv, pe termen lung. Corpul uman încearcă să mențină homeostazia în nivelurile de glucoză din sânge ( aproximativ 72 până la 108 mg/dL). Acest lucru este influențat de capacitatea funcțională a celulelor beta ale pancreasului, sensibilitatea celulară (mușchii scheletici, ficatul și țesutul adipos) la insulină.

În condiții precum diabetul, fie există o lipsă de insulină, fie organismul nu răspunde în mod corespunzător (altfel numit rezistență la insulină) la acțiunile insulinei (pentru a facilita absorbția celulară a glucozei sau stocarea excesului de glucoză). Disfuncția în producția sau asimilarea insulinei poate potența scăderea nivelului de glucoză din sânge. Pacienții cu niveluri scăzute de glucoză din sânge și scăderea glicemiei a jeun prezintă un risc crescut de a dezvolta diabet. Unele organe precum creierul, rinichii, ficatul și globulele roșii nu au receptori de insulină și nu necesită insulină pentru absorbția glucozei. Aceste organe, în special creierul, sunt afectate semnificativ de scăderi (acute, cronice și/sau recurente) ale nivelului de glucoză din sânge și sunt asociate cu o morbiditate semnificativă.

Insulina este utilizată în tratarea diabetului de tip 1 și a unor cazuri de diabet de tip 2. Terapia cu insulină are un efect secundar advers bine-cunoscut al hipoglicemiei dacă administrarea acesteia nu este gestionată eficient. Pacienții cu diabet zaharat insulino-dependent vor beneficia de monitorizarea regulată a glicemiei. Monitorizarea zilnică regulată a glicemiei este recomandată persoanelor cu diabet zaharat și terapie cu insulină.

De ce trebuie să-mi testez glicemia?

Testarea glicemiei este cea mai bună modalitate de a afla cât de bine este controlat diabetul. Un jurnal cu nivelurile de zahăr din sânge vă va ajuta să vedeți cum alimentele, activitatea fizică și medicamentele pentru diabet vă afectează glicemia. Dacă glicemia este prea scăzută sau prea mare, medicul specialist va face modificari ale dietei, exercițiilor fizice sau ale cantitatii de medicament pe care o luați. Este recomandat sa prezentati acest jurnal medicului, cu ocazia fiecarei vizite.

Când ar trebui să-mi testez glicemia?

Cele mai indicate momente pentru a vă testa nivelul zahărului din sânge sunt înainte de masă și la culcare. Medicul specialist este cel care stabileste exact cât de des și când să vă verificați glicemia.

Ce analize pot face acasă pentru testarea glicemiei?

Testul de sânge: Testul de sânge este utilizat pentru a măsura cantitatea de zahăr din sânge.Acesta va ajuta săstabiliti dacă regimul alimentar, exercițiile fizice și medicamentele funcționează pentru un control eficient al nivelului de glucoza din sange.

Test de urină: testul de urină identifica corpii cetonici în urină. Acest lucru se poate face dacă sunteți bolnav sau dacă nivelul zahărului din sânge este foarte ridicat. Sunt disponibile și aparate de măsurare care vă pot testa sângele pentru cetone.

Cum îmi testez glicemia?

Testul obișnuit de masurare a zahărului din sânge se realizeaza cu un glucometru. Acest test implică înțeparea degetului cu un ac inclus in kit-ul produsului, punerea unei picături de sânge pe o bandă de testare și utilizarea aparatului care afișează nivelul zahărului din sânge.
Aparatele furnizate de Promed dispun de functii precum:
Display usor de citit, cu iluminare automata
Rezultat afisat in 4 secunde
Dimensiune redusa a picaturii de sange necesara testarii – doar 0,2 µL

Care ar trebui să fie nivelul meu de zahăr din sânge?

Intervalele de zahăr din sânge pot fi diferite pentru fiecare persoană și se pot schimba pe parcursul zilei. Contactati medicul Dvs. pentru intervalele tinta si daca:

Rezultatele testelor de zahăr din sânge sunt mai mari decât de obicei (cu peste 100 mg/dl peste rezultatele obișnuite) pentru mai mult de două zile dintr-un motiv necunoscut.
Nivelul zahărului din sânge este scăzut (mai puțin de 70 mg/dl) de mai mult de 2 ori pe săptămână.

Nivelul tinta al glucozei din sânge recomandat pentru persoanele cu diabet in interval de timp (pe baza glicemiei)

Înainte de masă: 80-130 mg/dl
La două ore după începerea mesei: <180 mg/dl
Inainte de gustarea de seara: 100-150 mg/dl

Ce ar trebui să știu despre corpii cetonici?
Corpii cetonici apar în urină atunci când corpul folosește propria grăsime pentru energie în loc de zahăr si i când nivelul zahărului din sânge este mai mare de 300 mg/dl. Dacă acesti corpi se acumulează în sânge, starea de sanatate se poate agrava, ducand la aparitia cetoacidozei diabetice (CAD). Corpii cetonici apar cel mai probabil la persoanele cu diabet de tip 1.

Cum testez nivelul corpilor cetonici?
Cea mai folosita metoda este prin aplicarea urinei pe suprafata unei benzi de testare.. Banda de testare își schimbă culoarea, care este apoi comparata cu un grafic care indica nivelul de corpi cetonici din urină. Există, de asemenea, aparate speciale care vă pot testa sângele pentru corpi cetonici.